CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

08/06/16: Cunfarenza di stampa "A Francia à a risa d'u mondu", in Aiacciu, davanti à a Prifittura.

 artìculu corse-matin

artìculu cni

artìculu icn


08/06/16: Cunfarenza di stampa "A Francia à a risa d'u mondu", in Aiacciu, davanti à a Prifittura.










08/06/16: Cunfarenza di stampa "A Francia à a risa d'u mondu", in Aiacciu, davanti à a Prifittura.








08/06/16: Cunfarenza di stampa "A Francia à a risa d'u mondu", in Aiacciu, davanti à a Prifittura.





08/06/16: Cunfarenza di stampa "A Francia à a risa d'u mondu", in Aiacciu, davanti à a Prifittura.


 "Parlemu Corsu!" riprisintatu à l'U.N.U




08/06/16: Cunfarenza di stampa "A Francia à a risa d'u mondu", in Aiacciu, davanti à a Prifittura (u scrittu)


CUNFARENZA DI STAMPA di u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! »

08/06/16 Aiacciu, Davanti à a Prifittura



« A Francia à a risa d’u mondu ! »





Priàmbulu

Par intruducia ‘ssu scrittu, vurrìami vultà à nantu à i fatti gravi accaduti ‘ssu mesi di maghju. Veni à dì : i minaci di morti contru à Saveriu Luciani, prisidenti di l’Uffiziu Idròlicu è dinò incaricatu di a Lingua Corsa à a Cullittività Tarrituriali di Còrsica. Di sicuru li rinnuvemu u nosciu sustenu, è dimu quant’eddi ci rivòltani ‘ssi brutti pràtichi. O Savè s’è tù ha’ bisognu d’aiutu semu quì !

Dinò ci tocca à suvità a mubilizazioni di i sustinidori di ballò di Bastìa, ch’ùn dumàndani altri affari chè a Ghjustizia. Di sicuru, l’assicuremu di u nosciu tutali sustenu.





1.     « Parlemu Corsu ! » membru d’ELEN

Intantu, s’è no avemu cunviatu a stampa, a radiò è a tilivisiò in ‘ssu ghjornu, hè par fà sapè à tutti chì a càusa di i lingui minuritarii hè stata difesa u 6 è u 7 di ghjunghju in Genève, in Isguìzzara, à l’U.N.U (Urganizazioni di i Nazioni Uniti).

In l’U.N.U ci hè una cumissioni incaricata di vighjà à u rispettu di i minurità è frà altru, di i minurità linguìstichi. S’hè adunita in ‘ssu mesi di ghjunghju par asaminà i raporta fatti da i Stata membra, in quantu à i sforza ch’eddi fàcini pà u rispettu di i so minurità è s’eddi tènini i so ingagiamenta presi signendu u Pattu Drittu, Icunòmicu, Suciali è Culturali. L’urganizazioni ch’ùn dipèndini micca di i guverna, ani dinò a pussibilità di fà contraraporta è d’essa intesi ancu eddi.

U Cullittivu « Parlemu Corsu ! » hè membru di l’adunita chì metti in leia i difindidori di l’uccittanu, d’u catalanu, d’u bascu, d’u brittonu è di l’alzassianu. U brittonu Tangi Louarn n’hè u prisidenti è l’uccittanu Alexis Quentin n’hè u sicritariu ginirali. ‘Ssa adunita faci parti d’una reta più larga, chì adunisci i lingui minuritarii di l’Unioni Aurupea è chjamata ELEN : European Language Equality Network in lingua inglesa ; Reta pà a Parità di i lingui Aurupei, in lingua corsa.



2.     L’argumintariu in Genève

In Genève, semu stati riprisintati da Tangi Louarn è Alexis Quentin. Ani musciatu chì a Francia ùn hè in cunfurmità cù parechji Cunvinzioni, com’è a Cunvinzioni di i dritti di u ziteddu chì affirma chì l’iducazioni cerca u spannamentu di a parsunalità di u ziteddu è à imparalli « u rispettu di i so parenti, di a so idintità, di a so lingua è di i so valori culturali… ». Tandu, ricusà di piddà in contu i lingui ditti « rigiunali » hè dunqua andà contru à a parità di tutti i culturi, hè mancà di rispettu à tutti i culturi pruclamati pà a Cunvinzioni à nantu à a divirsità di i sprissioni culturali purtantu ratificata è intigrata à a leci NOTRe (leci pà una nova urganizazioni tarrituriali di i rigioni in Francia). A cumissioni aurupea contru à u razzìsimu è l’intularenza, di marzu 2016 avìa dighjà signalatu ch’edda asistìa una mancanza maiori in Francia in i criteria di discriminazioni, postu chì a lingua ùn era presa in contu… U multilinguìsimu sendu unu rimediu à l’intularenza, imparà una lingua ditta « rigiunali » duvarìa tandu fà parti dinò di a furmazioni prufissiunali tuttu u longu d’a vita. Eccu l’argumenta chì Tangi Louarn è Alexis Quentin ani sviluppatu in Genève di pettu à l’U.N.U. Si sò appughjati dinò à nantu à u casu d’a Còrsica spiighendu chì un votu dimucràticu maiuritariu è una brama pupulara, à favori d’unu statutu di cuufficialità, ùn sò presi in contu… Ani dimustratu dunqua à l’U.N.U, chì a Francia hè unu Statu in cuntradizzioni cù mori pracetta dimucràtichi è certi volti ancu cù i so pròprii leci. Com’è a pussutu dilla u suciulinguistu Romain Colonna, « a Francia hè unu Statu for’ di leci ! ».



3.     A Francia for’ di leci

A ci spiega in un artìculu ch’eddu avìa publicatu u 3 di ghjinnaghju à nantu à Facebook. Hè for’ di leci a Francia parchì ùn irrispetta micca l’artìculu 26 è l’artìculu 27 di u Pattu intirnaziunali rilativu à i dritti civili è pulìtichi ; ùn irrispetta micca l’artìculu 2, l’artìculu 29 è l’artìculu 30 di a Cunvinzioni rilativa à i dritti di u ziteddu ; ùn irrispetta micca l’artìculu 14 di a Cunvinzioni aurupea di salvezza di i dritti di l’òmini è di i libartà fundamintali ; ùn irrispetta micca l’artìculu 21 è l’artìculu 22 di a Càrtula aurupea di i dritti fundamintali ; ùn irrispetta micca u priàmbulu di a Càrtula di i lingui rigiunali o minuritarii ; ùn irrispetta micca l’artìculu 3 di a Dichjarazioni univirsali di i dritti linguìstichi ; ùn irrispetta micca l’artìculu 4 di a Dichjarazioni univirsali à nantu à a divirsità culturali ; ùn irrispetta micca l’artìculu 2 di a Dichjarazioni univirsali di i dritti di l’omu ; ùn irrispetta micca u raportu à nantu à i lingui aurupei minaciati ; ùn irrispetta micca l’artìculu 11 di a Dichjarazioni di i dritti di l’omu è di u citadinu ; ùn irrispetta micca i criteria d’adisioni à l’Unioni aurupea ; ùn irrispetta micca a Dichjarazioni di i dritti di i parsoni chì appartènini à una minurità ; ùn irrispetta micca a Dichjarazioni di Vienne ; ùn irrispetta micca a Cunvinzioni pà a pruttizzioni di i minurità…

Senza parlà di tutti i muzioni è vota di l’assamblea di Còrsica chì a Francia ricusa di piddà in contu.

Com’è a ci faci rimarcà Romain Colonna ci hè a ropa, à pettu à u drittu intirnaziunali, par isbuccà à nantu à una azzioni in ghjustizia contru à a Francia…



4.     Ci tocca à pisà a boci

            In Cunclusioni, a Francia hè à a risa d’u mondu. A cumissioni pà u rispettu di i minurità chì s’hè adunita in Genève, rindarà u so raportu finali à a fin’ d’u mesi. Ci mittarà pò essa i formi, ma ci hè da scumetta ch’una volta di più a Francia sarà musciata d’u dittu da l’U.N.U par tutti i so mancanzi à u drittu intirnaziunali. A Francia hè à a risa d’u mondu… È puri ùn si pò tantu rida chì a situazioni hè grava. Hè grava a situazioni parchì si tratta di a supravivenza d’un pòpulu è di a so cultura.

            Di sicuru ci tocca à mòvasi da par no è à ùn aspittà tuttu da u Statu francesu. È ghjustu à puntu, sò numarosi l’iniziativi à favori di u corsu. Sò criati urganìsimi di furmazioni ; si svilùppani cuncetta immirsivi (cù surtiti patrimuniali o attività spurtivi par asempia…) ; hè invistita a tela numèrica da u corsu cù a criazioni di sita, cù a diffusioni di videò, cù una prisenza maiori in i reti suciali ; cresci a prisenza d’u corsu in i media è ancu in i publicità affacca u corsu… ;  Senza sminticassi di a criazioni artìstica è littararia sempri più ricca dipoi 40 anni avà. L’aienti fàcini tanti è più dipoi anni è anni è ani da cuntinuà à fà. Da par no pudemu, parchì micca, crià scoli, accrescia a visibiltà di u corsu in a sucità, traducia òpari littararii o sinimatugràfichi, cunvincia intornu à no impresi o cullittività à prumova l’usu d’u corsu, dumandà à l’iletti corsi di sustena a furmazioni, di travaddà à una cursizazioni di a signalètica è di a tupunimìa… Iè, da par no pudemu fà è emu da cuntinuà à fà.

            Ma, cù « Parlemu Corsu ! » a dimu dipoi a noscia criazioni in u 2007, u pòpulu ùn pò fà tuttu è hà bisognu d’un aiutu di i puderi pùblichi. A lingua corsa hà bisognu d’un pianu ambiziosu (chì uffrarìa a furmazioni ubligatoria in tutti l’impresi o a rializazioni di scoli immirsivi à nantu à tuttu u tarritoriu isulanu, frà altru…). Pianu chì solu unu statutu di cuufficialità pò pirmetta. Ma a Francia u ci ricusa com’è sì u votu di l’Assamblea di Còrsica ùn aia nisciun valori. Mancu ci dà a pussibilità di giniralizà unu insignamentu ubligatoriu di corsu in tuttu u sicundariu ciò chì purtantu una intirpritazioni di i scritti pirmittarìa di fà (à quandu piddendu rifarenza i scritti di nanzi à a riforma di i cullegia à quandu piddendu rifarenza i scritti di a riforma).

            U pòpulu si batti, u pòpulu risisti ma ci voli à avè cuscenza chì a Francia ci voli tumbà. A Francia cerca à facci sparì è a sfassà a noscia idintità. A Francia, ‘ssu paesu chì pratendi essa una dimucrazìa ma chì quand’eddu si tratta di rispittà i minurità ùn vali meddu chè i dittaturi. A Francia chì in a so divisa parla d’ugualità ma chì pà u corsu ùn hè pronta à dà i listessi dritti chè pà u francesu. Pà a Francia hè chjaru chì in fin’ di contu… « tutti i lingui sò pari ma u francesu hè di più paru chè l’altri ». Dittu altrimenti, a Francia ghjirarchisci i lingui. Or di crià una ghjirarchìa hè à a basa di u razzìsimu. Iè ‘ssu Statu francesu hè razzistu. Seti à u ritrosu di a sucità di rispettu ch’è no vulemu custruì. A vi pudemu ancu cantà :



Briunemu ad alta boci

Senza nisciuna ambiguità



Ch’ùn ci hè lingua sopra à l’altra

Chì tutti sò à parità



Pà u corsu è u francesu

Dimu : Cuufficialità !



Ci avìati dittu appacètivi è mittìtivi d’accunsentu, vi staremu à senta. L’emu fatta ma ùn ci seti stati à senta !  Ci avìati dittu, fètici pruposti è vi staremu à senta. L’emu fatta ma ùn ci seti stati à senta ! Ma ancu no ùn vi vulemu più stà à senta : cù u razzistu ùn si discorri ; u razzistu si cumbatti. U Statu francesu razzistu si cumbatti. Di i so ministri è di u so prisidenti ùn emu primura chì ministri è prisidenti pàssani è vènini. Ma u Statu francesu, mascina disprizzanti è distrutrici, quissu u patimu dipoi più di 200 anni. Ci vuleti tumbà ma ancu assà a Còrsica ùn hè morta. In u 1976 a ci dicìa dighjà Saveriu Valentini u pueta:

« Chì morta nò, A Còrsica ùn hè morta, A Còrsica maiori, À i porti di l’Urienti, A Còrsica di l’Aroia, Quidda di a libartà, Di a spirenza scitata… È u mondu a fighjula… ».

Aghjustarìa tandu : Sareti a Francia di a vargogna, a Francia à a risa d’u mondu ; saremu l’asempiu da suvità…

Sempri adattendu u scrittu di Saveriu Valentini, diciarìa da i vosci sbirra :

« È arrestani in Bastìa, È chjùdini i porti in Parici. È l’unità si faci, Daretu à inghji colpu. È l’unità si faci, Daretu à i vosci culpacci ».

Iè chì seti disprizzanti è in Parici ùn ci cunteti chè foli. Ciò ch’è vo diti ùn hè chè fumu. Ci vuleti infumatichì, ci vuleti insunnulì è facci perda l’abitùdina di luttà. Ùn cunteti à nantu à ‘ssu affari, chì… « Inghji porta chì si chjudi, Da u bughju, Centu ni caccia torna », cussì dicìa Valentini. « Centu ni caccia torna… Militanti ! Ditarminati ! ». È u vosciu fumu u `vi emu da rinvià. Lamparemu tandu unu strumentu chì faci fumu par inghji lèttara di a parola Cuufficialità…



U vosciu fumu u `vi emu da rinvià

È quandu u ventu u `si cacciarà

A rivindicazioni affaccarà

Veni à dì a Cuufficialità



Trè o quattru mesa vi lachemu

Po ancu di più ditarminati

A pròssima volta vultaremu

Intantu, ‘ssu scrittu d’avirtimentu

Cù i paroli di Valentini u cumpiaremu :



« Inghji porta chì si chjudi,

Da u bughju,

Centu ni caccia torna.

È a me penna s’infiarra
A meia a toia
È tanti è tanti dinò
Com’è a mescia
Chì brusgia
Incesa da a to mani ! »









Cullittivu pà una sucità bislingua