CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

u 25 aprili 2015: sulidarità cù i ghjòvani di a GI in greva di fami


A sulidarità ùn pò essa chè tutali cù i ghjòvani di a GI ch’ani impresu una azzioni curaghjosa pà a difesa di i dritti di u pòpulu corsu. Sò a cuscenza di u pòpulu corsu. Sò a Risistenza di pettu à un guvernu chì nega a sprissioni di a dimucrazìa in Còrsica : i rivindicazioni purtati da i ghjòvani sò tutti misuri vutati à l’Assamblea è idei sparti in a pupulazioni. Vargogna à ‘ssu Statu disprizzanti ! Filicitazioni à ‘ssa ghjuvantù !
 

u 19 d'aprili 2015 : riazzioni à u pianu "Lingua 2020" di a CTC.

Ùn hè ora di piantà…

Avanzemu ! Avanzemu bè ancu ! Pàssani i nosci idei è parechji sò ripresi. È puri, ùn basta par risanà da veru a lingua corsa parchì fèrmani à fà sforza cunsidarèvuli à nantu à a furmazioni. L’immirsioni devi essa giniralizata à tuttu u primariu di sicuru è par ghjùnghjaci, ci hè bisognu d’unu statutu di cuufficialità pà a lingua. Statutu nicissariu dinò, frà altru, par uttena i meza di a so prumuzioni in u mondu icunòmicu è di manera più ginirali par garantì una vera parità di i dui lingui, corsu è francesu, in i so dritti è in u so usu. Intantu, ci ralligremu di i prugressa fatti è di veda tanti iletti sustena u pianu « Lingua 2020 ». U cumbattu ùn hè ancu à finì ma tutti sulidarii, u carrughju è l’astituzioni, semu cunvinti ch’è no riisciaremu à fà senta raghjoni à ‘ssu Statu disprizzanti, è tutti i meza nicissarii à a custruzioni d’una sucità bislingua strapparemu !