CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

11/03/17: Cunfarenza in Corti (resucontu di u scontru cù a CTC).


articulu corsematin 13/03/17

CUNFARENZA DI STAMPA

DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! »

SÀPATU 11/03/17

Resucontu di u scontru cù a CTC


Marti u di 21 di frivaghju semu stati ricivuti da a Dirizzioni di a Lingua è di a Cultura Corsa è da Saveriu Luciani, u Cunsiglieri Isicutivu in càrica di a lingua corsa.

Era à a noscia dumanda, parchì li vulìami sottumetta i nosci pruposti par circà d’uttimizà l’usu di u corsu in tutta a sucità, intantu d’uttena a cuufficialità (chì ci pirmittarìa di piddà misuri impurtanti è da veru ifficaci).

Pà a cuufficialità cuntinuaremu à bàttasi ma mori affari si poni fà ancu senza. Ci voli à avenni a vulintà è unu riali sustenu di i pulìtichi. Or si sà chì a difesa di a lingua hè sempri stata una di i priurità di a lutta naziunalista. Tandu à tutti pari naturali chì a nova maiurità s’impegni da veru à nantu à ‘ssu sughjettu. In cunsiquenza, senza rinigà u travaddu fattu da Ghionga sottu à a manca è ancu nanzi da Giorgi cù a dritta, à traversu u Sirviziu di a lingua corsa cù Francesca Graziani à a so testa, semu andati à sparta a riflissioni cù i novi uccupanti di a Cullittività.

Di manera ginirali, ghjudichemu pusitivu ‘ssu scontru. Ni semu sudisfati in quantu à u trattamentu di a maiò parti di i nosci dumandi. Sò d’accunsentu cù a mità di nosci dumandi è micca contru à un quartu, è pronti sò à ripiddà parechji di i nosci idei. D’altrondi, dipoi ch’è no asistimu, guasgi 10 anni, sò numarosi l’idei è i cuncetta ch’è no avemu fattu passà, ancu sì par adattassi à a leci, sò par avà pruposti sottu à a forma di spirimintazioni o sottu à un aspettu uzziunali. Hè u casu di l’immirsioni in iscola o di a furmazioni par tutti i impresi isulani.

1. U cuncretu
Ci ani purtatu risposti beddi cuncreti à 4 di i nosci dumandi è tandu ani annunciatu :
- ch’eddi si duvarìani fà 5 scoli immirsivi spirimintali.
- ch’edda s’appronta una rializazioni di carti IGN cù tupònimi corsi.
- ch’eddu s’hà da fà un dizziunariu in ligna.
- ch’eddi sò in traccia di fà a signalètica interna à i so stabilimenta.

2. Sò pronti à ripiddà i nosci idei
À sèntali dì, sò pronti à ripiddà è sustena parechji di i nosci idei.
Pà a sucità :
- una càrtula di a lingua pà i fieri.
- prufiziunalizà a cirtificazioni.
Pà l’iducazioni :
- piddà in contu in i furmazioni di u mezu iducativu (primariu + sicundariu), ancu u parsunali ch’ùn hè micca insignanti.
- dà a pussibiltà à i prufissori di u primariu di furmassi à nantu à parechji anni.
- una abilitazioni in 2 anni (un annu di tiurìa + un annu di pràtica).

3. Insembu spartimu dinò rivindicazioni.
Ani rispostu di modu pusitivu à parechji di i nosci brami, tistimuniendu d’una riali vulintà par ghjunghja à a so cuncritizazioni :
- dumandà un pianu di furmazioni pà i prufissori di u sicundariu.
- intinsificà i signaturi di a càrtula di a lingua ammiddurèndula è adattèndula à l’impresi è l’associa, po dinò, dassi i meza di cuntrulà l’usu di u corsu da i signatarii.
- facilità u finanzamentu di l’asssocia chì s’impègnani in a furmazioni in lingua corsa è virificà l’usu di i solda dati.
- difinì una cundiziunalità di l’aiuta pà i impresi, in leia cù a lingua corsa.

4. Aspittemu quantunqua unu impegnu più maiori di a CTC :
- pà a difesa d’un « labellu qualità » pà i prudutta, chì pidda in contu a lingua corsa.
- par difenda a rivindicazioni d’uttena u corsu prisenti in i cuncorsa tarrituriali.
- par cursizà di più è à u più prestu u situ infurmàticu di a CTC.
- par sustena i nosci argumenta in quantu à a giniralizazioni di u corsu à u cullegiu, veni à dì, fà capì à tutti chì senza a cuufficialità si pò fà. Dipendi solu da a vulintà d’un guvernu in Francia ma ùn ci hè bisognu di mudificà a custituzioni.
- par primurassi di più di u prublema di i risorsi in furmatori è tandu rifletta di manera più apprufundita à a criazioni d’un polu di furmatori.

5. Un bisognu di chjarificazioni

Par avali ùn ci pari micca ch’eddi si primurèssini da veru di a pulinumìa à a CTC. Par no hè un sughjettu impurtanti è emu riflittutu à manera di trattallu. Pinsemu tandu ch’una antra riunioni cù a Dirizzioni di a lingua corsa è cunsacrata à ‘ssu puntu, sarà nicissaria par chjarificà i pusizioni.


Par cuncluda
Intantu, ghjudichemu quantunqua pusitivu ‘ssu scontru, vistu chì par mori affari ci riùnghjini, ch’edda sighi pà u custatu o pà i sulzioni à purtà.
In quantu à no, vighjaremu di sicuru à ciò ch’eddi rializèssini ciò ch’ani prumissu di fà, senza sminticassi chì par cuncritizà parechji affari ci hè ancu bisognu d’un vuluntarìsimu di u Statu è di u so finanzamentu, è ùn mancaremu di ramintalli. Semu intesi, si tratta quì di ciò chì si pò fà nanzi d’uttena a Cuufficialità.

Hè una ividenza, « PARLEMU CORSU ! » hè una riali FORZA DI PRUPOSTI. Ramintèmuci chì u Cullittivu hè natu di maghju 2007 prisintendu i so rivindicazioni sottu à a forma d’una pitizioni è chì dipoi tandu i nosci idei è cunceta si sò sparti in a sucità isulana. Dipoi deci anni dinò emu sinsibilizatu l’aienti à a pràtica di u corsu, invistitu tanti è tanti duminia cù azzioni cuncreti è ùn ci semu privi d’essa rivindicativi, suventi cù azzioni beddi simbòlichi.

Dunqua, semu stati è cuntinuaremu à essa, una FORZA DI PRUPOSTI, una FORZA CAPACI DI FÀ AZZIONI CUNCRETI è una FORZA RIVINDICATIVA… cuntemu bè di falla sapè à u futuru prisidenti di a Ripùblica francesa.