CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

11/03/17: Cunfarenza in Corti (resucontu di u scontru cù a CTC).


articulu corsematin 13/03/17

CUNFARENZA DI STAMPA

DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! »

SÀPATU 11/03/17

Resucontu di u scontru cù a CTC


Marti u di 21 di frivaghju semu stati ricivuti da a Dirizzioni di a Lingua è di a Cultura Corsa è da Saveriu Luciani, u Cunsiglieri Isicutivu in càrica di a lingua corsa.

Era à a noscia dumanda, parchì li vulìami sottumetta i nosci pruposti par circà d’uttimizà l’usu di u corsu in tutta a sucità, intantu d’uttena a cuufficialità (chì ci pirmittarìa di piddà misuri impurtanti è da veru ifficaci).

Pà a cuufficialità cuntinuaremu à bàttasi ma mori affari si poni fà ancu senza. Ci voli à avenni a vulintà è unu riali sustenu di i pulìtichi. Or si sà chì a difesa di a lingua hè sempri stata una di i priurità di a lutta naziunalista. Tandu à tutti pari naturali chì a nova maiurità s’impegni da veru à nantu à ‘ssu sughjettu. In cunsiquenza, senza rinigà u travaddu fattu da Ghionga sottu à a manca è ancu nanzi da Giorgi cù a dritta, à traversu u Sirviziu di a lingua corsa cù Francesca Graziani à a so testa, semu andati à sparta a riflissioni cù i novi uccupanti di a Cullittività.

Di manera ginirali, ghjudichemu pusitivu ‘ssu scontru. Ni semu sudisfati in quantu à u trattamentu di a maiò parti di i nosci dumandi. Sò d’accunsentu cù a mità di nosci dumandi è micca contru à un quartu, è pronti sò à ripiddà parechji di i nosci idei. D’altrondi, dipoi ch’è no asistimu, guasgi 10 anni, sò numarosi l’idei è i cuncetta ch’è no avemu fattu passà, ancu sì par adattassi à a leci, sò par avà pruposti sottu à a forma di spirimintazioni o sottu à un aspettu uzziunali. Hè u casu di l’immirsioni in iscola o di a furmazioni par tutti i impresi isulani.

1. U cuncretu
Ci ani purtatu risposti beddi cuncreti à 4 di i nosci dumandi è tandu ani annunciatu :
- ch’eddi si duvarìani fà 5 scoli immirsivi spirimintali.
- ch’edda s’appronta una rializazioni di carti IGN cù tupònimi corsi.
- ch’eddu s’hà da fà un dizziunariu in ligna.
- ch’eddi sò in traccia di fà a signalètica interna à i so stabilimenta.

2. Sò pronti à ripiddà i nosci idei
À sèntali dì, sò pronti à ripiddà è sustena parechji di i nosci idei.
Pà a sucità :
- una càrtula di a lingua pà i fieri.
- prufiziunalizà a cirtificazioni.
Pà l’iducazioni :
- piddà in contu in i furmazioni di u mezu iducativu (primariu + sicundariu), ancu u parsunali ch’ùn hè micca insignanti.
- dà a pussibiltà à i prufissori di u primariu di furmassi à nantu à parechji anni.
- una abilitazioni in 2 anni (un annu di tiurìa + un annu di pràtica).

3. Insembu spartimu dinò rivindicazioni.
Ani rispostu di modu pusitivu à parechji di i nosci brami, tistimuniendu d’una riali vulintà par ghjunghja à a so cuncritizazioni :
- dumandà un pianu di furmazioni pà i prufissori di u sicundariu.
- intinsificà i signaturi di a càrtula di a lingua ammiddurèndula è adattèndula à l’impresi è l’associa, po dinò, dassi i meza di cuntrulà l’usu di u corsu da i signatarii.
- facilità u finanzamentu di l’asssocia chì s’impègnani in a furmazioni in lingua corsa è virificà l’usu di i solda dati.
- difinì una cundiziunalità di l’aiuta pà i impresi, in leia cù a lingua corsa.

4. Aspittemu quantunqua unu impegnu più maiori di a CTC :
- pà a difesa d’un « labellu qualità » pà i prudutta, chì pidda in contu a lingua corsa.
- par difenda a rivindicazioni d’uttena u corsu prisenti in i cuncorsa tarrituriali.
- par cursizà di più è à u più prestu u situ infurmàticu di a CTC.
- par sustena i nosci argumenta in quantu à a giniralizazioni di u corsu à u cullegiu, veni à dì, fà capì à tutti chì senza a cuufficialità si pò fà. Dipendi solu da a vulintà d’un guvernu in Francia ma ùn ci hè bisognu di mudificà a custituzioni.
- par primurassi di più di u prublema di i risorsi in furmatori è tandu rifletta di manera più apprufundita à a criazioni d’un polu di furmatori.

5. Un bisognu di chjarificazioni

Par avali ùn ci pari micca ch’eddi si primurèssini da veru di a pulinumìa à a CTC. Par no hè un sughjettu impurtanti è emu riflittutu à manera di trattallu. Pinsemu tandu ch’una antra riunioni cù a Dirizzioni di a lingua corsa è cunsacrata à ‘ssu puntu, sarà nicissaria par chjarificà i pusizioni.


Par cuncluda
Intantu, ghjudichemu quantunqua pusitivu ‘ssu scontru, vistu chì par mori affari ci riùnghjini, ch’edda sighi pà u custatu o pà i sulzioni à purtà.
In quantu à no, vighjaremu di sicuru à ciò ch’eddi rializèssini ciò ch’ani prumissu di fà, senza sminticassi chì par cuncritizà parechji affari ci hè ancu bisognu d’un vuluntarìsimu di u Statu è di u so finanzamentu, è ùn mancaremu di ramintalli. Semu intesi, si tratta quì di ciò chì si pò fà nanzi d’uttena a Cuufficialità.

Hè una ividenza, « PARLEMU CORSU ! » hè una riali FORZA DI PRUPOSTI. Ramintèmuci chì u Cullittivu hè natu di maghju 2007 prisintendu i so rivindicazioni sottu à a forma d’una pitizioni è chì dipoi tandu i nosci idei è cunceta si sò sparti in a sucità isulana. Dipoi deci anni dinò emu sinsibilizatu l’aienti à a pràtica di u corsu, invistitu tanti è tanti duminia cù azzioni cuncreti è ùn ci semu privi d’essa rivindicativi, suventi cù azzioni beddi simbòlichi.

Dunqua, semu stati è cuntinuaremu à essa, una FORZA DI PRUPOSTI, una FORZA CAPACI DI FÀ AZZIONI CUNCRETI è una FORZA RIVINDICATIVA… cuntemu bè di falla sapè à u futuru prisidenti di a Ripùblica francesa.





21/02/17: Pruposti fatti à a CTC par uttimizà l'usu di u corsu senza Cuufficialità.



Pruposti di u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! »
par uttimizà u insignamentu di u corsu
senza a cuufficialità

Si tratta di misuri chì a CTC devi circà à rializà o circà à fà rializà...
  1. In u primariu
    1. À a scola materna è in u primariu in ginirali
I piana d’insignamentu di nanzi, avìani imaginatu chì tutti i scoli materni fùssini bislingui in u 2013… Ùn ci semu ancu è l’affari ùn hè ancu à compia... Intantu ci voli à dassi i meza di ghjùnghjaci à u più prestu, accilarendu a furmazioni di i prufissori è altri parsunali.

Ammiddurà u pianu di furmazioni
Quistu annu ci hè stata quantunqua a missa in òpara d’un pianu di furmazioni dipoi a riintrata 2016. Hè un prugressu impurtanti ma ùn ci ni pudemu cuntintà, ùn fussi chè par ghjunghja à l’ugittivu d’avè tutti i scoli materni bislingui à u più prestu. Emu nutatu unipochi d’incuirenzi è mancanzi in ‘ssu pianu è i `vi vulemu fà rimarcà par ch’è vo pùgniti di risòlvali.
- u insingnamentu fattu à i prufissori di i scoli ùn hè privistu chè pà un annu (cù dui ghjorna à sittimana). Tutti l’anni, durenti à cinqui anni, parsoni novi sò cuncirnati, ma quiddi ch’ani cumenciu a furmazioni ùn la poni cuntinuà, lachendu a piazza à d’altri… Manca dunqua un sèguitu, ciò chì hè pocu cuirenti.
- i parsunali diffarenti di i prufissori ùn sò presi in contu. Or par crià un circondu bislinguu è dopu immirsivu, hè indispinsèvuli d’assucià tutti i parsunali di a scola.
- hè ricusatu à i prufissori principianti di pruvà di passà l’asàmini di l’abilitazioni. Or, ancu s’edda hè guasgi sicura ch’ùn l’avarani, parchì ùn ani u niveddu, ùn ci hè raghjoni di lacalli pruvà, parchì hè un asarciziu furmatori. Una tali scrizzioni tistimunieghja in più d’una riali vulintà di a parsona à vulè prugrissà in a pràtica di u corsu. Hè bè tandu d’incuragìsciala.

Eccu dunqua, affari chì ci voli à ammiddurà è al di là, cù a vulintà di giniralizà u bislinguìsimu, ci voli à circà forsa d’essa ancu di più ambiziosu. Tuttu cunsirvendu l’idea di rimpiazzà i prufissori quand’eddi sò in furmazioni, parchì micca invià sopra à piazza i furmatori ? Pirmittarìa di tuccà di più parsunali d’una scola, à cundizioni di sicuru, di dispona di mori furmatori. Ben intesu ch’avarà un costu ma più aspittemu è più a lingua corsa avarà bisognu di meza par essa risanata. Hè sicura chì u Statu francesu si devi impignà à u nomu di unu richjappu stòricu.

Quandu u pianu sarà statu ammidduratu, prestu ci hà da vulè à fà un bilanciu di l’azzioni, par circà dopu d’uttimizalli.
    1. Scoli immirsivi spirimintali
À tìtulu spirimintali, comu a poni essa scoli spicializati, in mùsica è in isporru, si pò imaginà a rializazioni di scoli immirsivi, una in Còrsica Suprana è una in Còrsica Suttana. In ‘ssi scoli u corsu sarìa a lingua d’insignamentu è u francesu eddu sarìa intruduttu pocu à pocu par ghjunghja in fin’ di corsu mizanu siconda annata à un veru bislinguìsimu, veni à dì ammaistrìa tutali di u corsu è di u francesu.

L’idea pari d’essa stata ritinuta… À chì ni semu ? Di chì modu si mittarìa in piazza ?

  1. In u sicundariu
    1. À u cullegiu
  1. In i scoli micca bislingui
Giniralizà i 3 ori
Si tratta d’ùn avè una calata di l’iffitiva di i sculari chì fàcini corsu, quandu a disciplina hè missa in cuncurenza cù una lingua in più, toccu a cinquèsima. Sarìa bè tandu di cunvuncia l’auturità di piddà in contu l’avantaghja di nanzi à a riforma di i cullegia è di dopu a so missa in piazza :
  • mantena a pruposta d’un insignamentu di 3 ori di corsu à tutti i sculari quand’eddi èntrini in sièsima. Hè un avantaghju di nanzi à a riforma.
  • ùn dà più a pussibilità di piantà u corsu di nuvembri in sièsima, ubligendu à cuntinuallu intali à a fin’ di l’annata cù una lògica di cuntinuità di u cìculu 3 (CM1, CM2, 6a). Hè un avantaghju di dopu à a riforma.
  • mantena u insignamentu di u corsu intali à a fin’ di a cinquèsima com’edda s’hè sempri fatta. Hè un avantaghju di nanzi à a riforma.
  • cuntinuà u insignamentu di u corsu intali à a fin’ di a terza par rispittà u novu cìculu difinitu, veni à dì u cìculu 4 (5a, 4a, 3a). Hè un avantaghju di dopu à a riforma.
IN CUNCLUSIONI :
Cù a vunlintà di tena ciò chì si facìa, accupièndulu cù ciò chì si faci oramai,
si pò ghjunghja à a giniralizazioni di i 3 ori di corsu à tutti i sculari di u cullegiu !

Hè una rivindicazioni à purtà parchì ùn abbisogna nisciuna mudificazioni di a custituzioni. Senza cuufficialità hè pussìbuli. D’altrondi, tutti ‘ssi misuri ùn farani chè appruntà a ghjunta di l’iffittiva bislingui ch’ani da affaccà quandu tutti i scoli di u primariu sarani bislingui.

  1. In i scoli bislingui
Furmà i prufissori di l’altri disciplini
Ci voli di sicuru à furmà à l’usu di u corsu, i insignanti di l’altri disciplini chè u corsu. Ci voli tandu à urganizà una furmazioni drentu à i cullegia stessi. Hè pussìbuli s’edda hè privista capunanzi, veni à dì nanzi à i riintrati. Tocca à i capistabilimenta d’appruntà i spartitempi di i prufissori par ch’eddi t’avìssini una ora di lìbara è alignata, cussì sarìani dispunìbulii à parechji è à tempu. Da nutà chì ‘ssa furmazioni pudarìa ancu essa fatta da i prufissori di corsu di u stabilimentu. Par chì l’affari viaghjessi, ùn devi arripusà solu à nantu à a bona vulintà di u capistabilimentu. U ritturatu si devi impignà par quissa è muscià chì l’òrdini vènini d’insù...

Una abilitazioni in 2 anni
L’abilitazioni chì ricunnosci a cumpitenza à i insiganti di l’altri disciplini di trasmettra i so cunniscenzi in lingua corsa, si devi fà in dui anni : com’è pà u capes si tratta d’uttena una annata tiòrica è dinò d’uttena una annata di pràtica. ‘Ssa siconda annata di validazioni di l’abilitazioni pirmittarìa à u novu abilitatu d’asarcitassi sottu à u cuntrollu d’un furmatori. Par disgrazia mori prufissori titularii d’una abilitazioni ùn ùsani di u corsu in a so scola. Argumèntani dicendu ch’eddi ùn la si sèntini è chì à u finali li faci troppu travaddu. A siconda annata d’abilitazioni sarìa tandu una manera di mèttali in cunfidenza...

Di listessa manera, i insignanti abilitati duvarìani essa visitati da un aspittori di lingua è di cultura corsa chì pudarìani virificà s’eddi ùsani da veru di u corsu com’è materia d’insignamentu. Cussì tandu, i lipra in corsu di SVT, Stodia, Matimàtichi… chì par avà dòrmini à u CDI camparìani in manu à i ziteddi è i insignanti.

4 ori di corsu
I scoli bislingui duvarìani pudè binifizià d’una ora in più di corsu, chè quiddi chì a fàcini in uzzioni, fin’ tantu chì tutti i scoli ùn sìghini bislingui. Sarìa una cumpinsazioni à a mancanza di corsu in l’altri disciplini è aiutarìa à rializà prugetta pidagògichi (tiatru, videò…).

    1. À u liceu
Accumpagnà a giniralizazioni è furmà i prufissori di l’altri disciplini
In cunsiquenza di a giniralizazioni di u corsu à u cullegiu, 4 anni dopu, in licea duvarìani crescia l’iffittiva, ancu sì u corsu ferma una uzzioni. Tandu, di sicuru, ancu l’iffittiva di i scoli bislingui ani da crescia è ci voli à appruntà l’affari, veni à dì ch’eddu ci voli à furmà i insignanti di l’altri disciplini. Hè chjaru chì ‘ssi misuri sò missi in piazza intantu d’avè a giniralizazioni tutali d’u bislinguìsimu, da scola materna à u liecu. 


 
Pruposti di u Cullittivu « PARLEMU CORSU !
Par uttimizà l’usu di u corsu in a sucità
senza a cuufficialità

1. Fà crescia a visibilità

A cullittività si moscia di modu chjaru pà a prumuzioni di a lingua corsa. Faci dighjà mori in ‘ssu duminiu. Di sicuru, ùn devi ralantì i so sforza è ni pò fà ancu di più.

A CTC devi circà d’avè una signalètica cumpletta in tutti i stabilimenta chì sò di a so cumpitenza (l’Assamblea stessa, l’agenzi è uffizia). Devi essa listessu par tutti i stabilimenta è sucità d’icunumìa mista chì a CTC hà cuntribuitu à finanzà. Tutti i volti a lingua corsa devi affaccà tinendu contu di a pulinumìa.

Par dà l’asempiu à a sucità isulana, i rispunsèvuli di a CTC dèvini mutivà l’iletti è i funziunarii à rializà u più pussìbuli presi di paroli in pùblicu in lingua corsa.

Pò metta à u puntu una campagna di publicità in corsu è par l’usu di u corsu (in u rispettu di a pulinumìa di sicuru).

U so situ internet devi essa cumplittamenti bislinguu (rùbrichi, leii…) è musciassi à a so apartura, prima in lingua corsa. U situ, par ciò chì tocca à a pàcina d’accolta, i tìtula di i rùbrichi, u vucabularu di navigazioni, l’attualità… devi, o offra dui pussibilità (una in suttanacciu è una in supranacciu) o allora solu essa in u parlà d’Aiacciu, vistu chì l’Assamblea chì riprisenta a CTC hè situata in ‘ssa cità. Bulià i dui parlà ùn pò essa una suluzioni parchì sarìa crià di modu artificiali un parlà senza rialità tarrituriali. Quandu una cuntribuzioni liata à i travadda di l’Assamblea hè ditta in corsu, u parlà di u so autori devi essa rispittatu.

Ssa manera di funziunà si devi appiigà dinò à tutti i conta ufficiali aparti da a CTC à nantu à i reti suciali: facebook, twitter…

2. Fà signà è appiigà a càrtula

Da i cumuni à i impresi
A càrtula di a lingua corsa hè stata ilaburata ci hè guasgi 10 anni, sottu à a mandatura prisidata da a dritta. Ripresa sottu à a mandatura di manca hè stata signata tandu, da guasgi 200 urganìsimi (cumuni, associa è impresi…). Dipoi a voscia presa di funzioni emu pussutu custattà chì d’altri impresi o urganìsimi èrani stati aghjustati è ci ni ralligremu. Intantu, fèrmani mori altri signaturi à uttena è po di quiddi fatti ùn si ni vèdini l’iffetta. Ancu s’edda hè signata ùn hè sempri appiigata. Di più, hè chjara pà i cumuni ma ùn hè difinita cù pricisioni pà i impresi. In fini, u cuntinutu di a càrtula ùn faci rifarenza di manera chjara à a nuzioni di pulinumìa. Ci voli dunqua à aghjustà chì i signatarii di a càrtula s’ingagèssini à rispittà una cuirenza trà u corsu adupratu pà a cuminicazioni è u tarritoriu ind’eddi sò stabiliti. Ci voli, à parta di u ducumentu ilaburatu pà i cumuni, idintificà l’azzioni à prupona à i impresi signatarii senza sminticassi di l’usu di u corsu in a publicità (tandu si fighjularà chì a prununcia sighi bona quand’eddu si tratta di missagia vucali).

Fà una squatra
Ci voli, par accilarà a signatura di a càrtula è in più à u niveddu u più altu, dà i meza di custituì una vera squatra chì si n’accuparà. ‘Ssa squatra devi truvà novi signatarii è vighjà à l’appiigazioni di a càrtula.

Ssa squatra devi fà u tornu di tutti i cullittività di Còrsica, i impresi (sopra à tuttu i media chì sò in davanti par isparghja a lingua) è associa… senza sminticassi di i fieri.

Ancu pà i fieri è altri ivinimenta
Par quisti quì, una càrtula spicìfica devi essa pruposta (veda l’appicciu). A so appiigazioni duventa un criteriu d’attribuzioni di u labellu di fiera campagnola, agrìcula è artigianali di Còrsica. In fini, ‘ssa càrtula pò essa pruposta ancu à l’ivinimenta culturali o spurtivi.

A squatra in càrica di a càrtula di a lingua corsa devi pudè purtà u so sustenu lugìsticu à l’urganìsimi è impresi signatarii chì ni fàcini a dumanda. Devi dinò mutivà à u rispettu di a pulinumìa.

Di modu rigulari a squatra devi cuminicà à nantu à l’avanzati di i so travadda.

3. Rispittà è incuragì a pulinumìa

A Cullittività Tarrituriali di Còrsica devi vighjà à ciò chì a pulinumìa sighi rispittata in i so publicazioni, à nantu à i so panedda luminosi o pà i so missagia arrigistrati… A variità dialittali aduprata devi currisponda à u locu indu’ a cuminicazioni hè rializata.

Ci voli à crià un dizziunariu in ligna, aiutèndusi di i travadda di l’ADECEC è di a BDLC è cumplittènduli di modu à ciò chì tutti i parlà sìghini bè idintificati, cumuni par cumuni.

A CTC devi cuminicà à nantu à a pulinumìa par prumòvala è fà capì bè indu’ sò i posti i diffarenti fruntieri linguìstichi.

Google trauzzioni s’hè apartu à a lingua corsa. Hè unu strumentu distinatu à un pùblicu largu chì prestu pò duvintà una rifarenza. Comu assicurassi di a pirtinenza dii so pruposti è cuntrullà chì a pulinumìa hè presa in contu ?

4. Cundiziunalità di l’aiuta

In appoghju di a càrtula, a CTC devi circà di sviluppà una signalètica è una cuminicazioni in lingua corsa in u mondu icunòmicu, pratichendu una pulìtica di cundiziunalità di l’aiuta. Tandu, uttena un labellu di qualità si farà à cundizioni di piddà in contu ancu a lingua corsa.

5. Crià un polu di furmatori

Par isparghja u corsu in tutta a sucità ci hà da vulè furmatori numarosi è cumpitenti. Dèvini essa prufissori titularii d’un capes ? Ci poni participà i prufissori abilitati ? Poni essa arricchiti da cursòfuni ch’ùn sò mancu à pena insignanti ?… è tandu una furmazioni cumplimintaria dèvini riceva ? Crià ‘ssu polu hè una quistioni impurtanti chì si poni s’è no avemu l’ambizioni di renda bislingua a sucità è ci voli à riflèttaci.

6. Sustena l’iniziativi di furmazioni

A CTC devi circà à fà crescia u so sustenu à l’associa è urganìsimi chì dani corsi a sera, à l’associa è urganìsimi chì fàcini iniziativi immirsivi. Di a listessa manera l’associa di i corsi di fora chì dani corsi di corsu à i so adirenti dèvini essa aiutati. Un aiutu chì devi essa fattu di modu pluriannuali par facilità u funziunamentu di ‘ssi associa è pirmèttali d’avè una visioni à nantu à u futuru. In contrapartita, dèvini essa fatti par agenti di a CTC, vìsiti sopra à locu, par virificà ch’eddi sò bè aduprati i meza dati.

7. Scriva a lingua corsa in i furmazioni è cuncorsa tarrituriali

Si tratta d’intruducia u corsu in tutti i furmazioni rializati in l’ìsula. Com’è par l’altri disciplini a lingua corsa devi essa sottumissa à un asàmini à a fin’ di i furmazioni è in i cuncorsa di a funzioni pùblica tarrituriali o i cuncorsa rigiunalizati di i diploma di Statu (spidalini, infirmieri, spinghjifoca…).

8. Prufizziunalizà a cirtificazioni

Al di là di cunniscenzi ginirali à nantu à a lingua corsa, a cirtificazioni si devi pudè adattà à i bisogna di a impresa è di u impiigatu. Devi pudè sanziunà i capacità di a parsona furmata à aduprà u corsu in priurità in u duminiu d’attività chì hè u soiu.

9. Crià un urganìsimu tarrituriali di traduzzioni.

Si tratta di crià un sirviziu pùblicu tarrituriali didicatu à a traduzzioni. Pudarìa agì di manera diretta o indiretta missiunendu imprisi diligatarii. ‘Ssa traduzzioni devi tuccà numarosi duminia : a litaratura pà a ghjuvantù, i rumanzi studiati in iscola, l’òpari litararii famosi, i filma à successu… Devi rispittà una prupurzioni iquilibrata di i variità dialittali i più carattarìstichi (cismuntincu è pumuntincu). ‘Ssi traduzzioni uffrarani à i futuri sculari di i scoli immirsivi una apartura à d’altri culturi par vìa di a lingua corsa è di manera più ginirali tutti ‘ssi traduzzioni ani da cuntribuì à crià un circondu favurèvuli à u sviluppu di l’usu di u corsu.

10. Rivindicà una tupunimìa solu in lingua corsa

A CTC devi purtà ‘ssa rivindicazioni cù u Statu francesu. Chjama à u rispettu d’una làscita ch’eddi sò i tipònimi è chì ùn ani bisognu di traduzzioni, à cundizioni ch’è no ritòvimi cù cuirenza, i listessi noma è solu in corsu, à nantu à u cadastru, u dizziunariu di i cumuni è i carti IGN. Di sicuru a tupunimìa si faci in u rispettu di a pulinumìa, inghji locu sendu riliatu à una variità lucali.


A CÀRTULA PÀ I FIERI

Parchì una càrtula ?
  • Prima, hè una azzioni à prò di a lingua corsa. Si tratta d’aghjustà, cù i fieri, altri duminia indu’ u corsu s’intruduci. Hè dunqua una cuntribuzioni à a sparghjera di u corsu in tutta a sucità.
  • Hè dinò un più pà a fiera parchì l’usu di u corsu faci a dimustrazioni ch’edda hè da veru arradicata in u so tarritoriu. Accresci tandu u caràttaru idintitariu di i prudutta prisintati in a fiera.
  • In fini, l’usu di u corsu rinforza u puderi attrattivu di a fiera prupunendu unu spaisamentu à u turistu è cunfurtendu l’aspettu di sputichezza ricercu da l’aienti. Parlendu corsu pari più cuirenti di vulè prumova u sapè fà corsu…
U ingagiamentu :
L’urganizatori di a fiera, signatarii di a càrtula difinita da u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! » pìddani u ingagiamentu d’assucià a so manifistazioni à un usu attivu di a lingua corsa rispittendu i diffarenti misuri quì sottu. Si tratta…
di modu impirativu di :
1. rispittà a pulinumìa, veni à dì chì in u impiegu di u corsu (à l’urali è à u scrittu) si dà a priurità à a variità dialittali di u corsu usatu in u locu di a fiera.
2. fà l’affissu unicamenti in corsu.
3. fà un prugrammu bislinguu (cù u scrittu in corsu più visìbuli chè quiddu in francesu).
4. Fà intarvinzioni in corsu à l’apartura di a fiera.
5. Fà u dibàttitu intornu à a timàtica di a fiera in lingua corsa, mittendu traduttori à dispusizioni (da u corsu à u francesu) par ùn lacà da cantu quiddu ch’ùn capisci micca.
6. rializà una signalètica in corsu (cf a lista).
7. fà rializà intarvinzioni in corsu da l’animatori à u micrò.


è po ancu di :
8. fà rializà u più pussìbuli d’attella in corsu (prisintazioni di lipra, di ricetti di cucina…).
9. distribuì scritti in corsu par fà unu riassuntu di i diffarenti attella è cussì lacanni una traccia.
10. dumandà à u parsunali di a fiera di fà usu u più pussìbuli di u corsu.
11. fà una animazioni in corsu chì faci participà u pùblicu cù i cummircianti, à u scrittu è à l’urali, cù un parsunali ricuttatu à posta par ‘ssu affari (parchì micca cù studianti in lingua corsa in càrica di fà ‘ssu travaddu in u quatru di i so studia).
12. fà animazioni in corsu pà i ziteddi (pocu importa u ghjocu, ciò chì conta hè chì l’animatori ùn parlèssini chè corsu).
13. metta in piazza una furmazioni par pirmetta à i binivulanti è urganizatori di riceva unu insignamentu à nantu à a lingua corsa.