CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

u 26 di ghjinnaghju 2008 : "stonda corsa" in Patrimoniu. resucontu :

In a sala di a mirìa di Patrimoniu s’èrani aduniti guasgi 80 parsoni : i vinaghjoli di u circondu, in attività o à a ritirata, tutti cuntenti d’essa vinuti par isprìmasi à nantu à u so mistieru è dinò l’abitanti di u locu è ancu d’al di là (di Bastia, di a Castagniccia, di u Niolu, di Portivechju…).
Par cumincià Micheli Leccia hà prisintatu à l’accorta a dimarchja di u Cullittivu, ramintendu u so principu fundatori : d’una parti fà dumandi pricisi à u Statu è à i Cullittività par uttena i misuri nicissarii par salvà a lingua corsa è ghjunghja à un veru bislinguìsimu in a sucità, è d’una antra parti fà a dimustrazioni chì a pupulazioni adirisci è participeghja à ‘ssa impresa. Hè un travaddonu è i « stondi » ni fàcini parti. Hè Dumènica Martinetti Gazaniol, dirittrici di a bibbiutecca di Santa Lucìa di Portivechju, chì hè à l’urìcini di ‘ssu cuncettu. Tandu hà spiigatu ciò ch’eddu era : l’aienti invitati pà a « stonda » pàrlani à nantu à u tema sceltu è solu in corsu (Hè a règula Santa è Sacra !). Hà dumandatu dinò à quiddi prisenti di rifletta à d’altri idei chì pudarìani incuraghjì à a pratica di u corsu è di scrìvali dopu à nantu à un quaternu.
Ghjuvan’ Battisti Arena, ghjòvanu vignaghjolu di Patrimoniu è membru di u Cullittivu era incaricatu d’animà u dibàttitu, dendu a parola à l’uni è l’altri è vighjendu à ciò chì u francesu ùn s’affacchessi micca in a discursata. I più anziani (Nunziu Olmetta, i Giovanetti bapu è fiddolu, Dumè, Simon, Pierre Louis …) ani parlatu i prima, par ispiigà di manera mori tènnica com’eddi facìani par travaddà a vigna intali à l’anni sissanta. L’aienti prisenti si sò avvisti tandu quantu era riccu u vucabularu di a lingua corsa par trattà di i diffarenti maneri di fà a putera o par ispiigà u travaddu in leia cù a luna… Parechji parsoni in l’asistenza chì t’ani calza in u so ortu, ani prufittatu di l’uccasioni par fà uni pochi di dumandi à i vinaghjoli sperti. Ma nanzi à tuttu, èrani cuntenti di pudè sprìmasi in lingua corsa à nantu à un tal sughjettu. Dopu s’hè parlatu di u rolu di i cunfraterni in a prufissioni cù a participazioni di Jean-Louis Santa Maria è di Christian Andreani. Ani ivucatu allora a criazioni di Patrimoniu cù a ligenda di San Martinu è ci ani datu spiigazioni à nantu à a scelta di i culora pà u vistitu di i cunfratedda (u verdu pà a vigna, u rossu pà u vinu è pà a cinta tradiziunali corsa). U sughjettu hè duvintatu più icunòmicu quandu u pùblicu hà vulsutu sapè ciò chì oghji faci a rinumata di i vina patrimuninchi è ancu isulani. I vignaghjoli ani rispostu tandu ch’eddu era a so unità, ma dinò di sicuru a qualità di i vigni par vìa di a giulugìa è di u soli è po ancu a so fidezza à pràtichi anziani di cultura... Par compia a discursata hà purtatu à nantu à i vindemii è à nantu à u rolu impurtanti in i tempa ch’eddi avìani i donni à ‘ssu uccasioni quì. Vindemii chì oghji si fàcini più à bona ora chè nanzi.
Par cuncluda si pò ritena chì tutti quiddi prisenti sò stati cuntenti di pudè participà à un dibàttitu cussì riccu in lingua corsa. Èrani quì par tistimunià di a so vodda di veda l’usu di u corsu sviluppassi è duvintà una pràtica cumuna in a sucità. Intornu à un bichjeri di vinu uffertu da i vinaghjoli l’aienti ani cuntinuatu à parlà, chjachjarendu cù i membri di l’associu « A Capella » criatu da pocu in Patrimoniu. ‘Ssi parsoni s’èrani affaccati numarosi è pènsani ancu eddi di rializà una « stonda » tutti i dui mesa.
U Cullittivu « Parlemu corsu ! » cuntinueghja à suminà daretu ad eddu è ci ni raligremu tutti !